Vineri. Vineri 10, ora 9.30, nici macar 10. Ma indrept agale spre birou, pe acelasi drum din ultimii 2 ani. Apuc sa fac dreapta la OMV, opresc la trecere, scrutez cu ochi de vultur trotuarele si o calc…Treptele de viteza le schimb scurt: intaia, a 2-a, a 3-a si…frana! Avarii! De pe trotuarul din stanga coboara agale, cu pas sovaielnic dar cu privirea decisa, cea mai fericita fiinta a acelei dimineti de iunie. Face o jumatate de pirueta la stanga, oscileaza semi-gratios de pe un picior pe altul, saluta vesel masinile oprite, incearca o fandare usor fortata, imi zambeste putin incurcat, trece alene prin fata masinii, ma evita la mustata si…cade. De sub curea i se iteste strengareste o jumatate de jumatate de votca. Si e doar 9.30. Nici macar 10, intr-o Vineri, 10. Si eu ma duc ca boul la birou, cu un pachet de tigari in buzunar.
0 Răspunsuri to “Ziua buna de dimineata se cunoaste”